Impozitarea veniturilor din străinătate în România: declarație și dubla impunere
Răspuns rapid: Nu orice sumă încasată din străinătate se declară identic. Primul pas este stabilirea rezidenței fiscale, apoi încadrarea venitului — salariu, activitate independentă, dividend, dobândă, chirie, pensie, câștig din investiții sau altă categorie. Pentru veniturile realizate în 2025, termenul Declarației unice a fost 25 mai 2026. Impozitul achitat în celălalt stat nu se scade automat: se aplică metoda prevăzută de convenția de evitare a dublei impuneri, pe baza documentelor care dovedesc venitul și plata.
Rezidența fiscală decide ce venituri intră în analiză
Faptul că o persoană are cetățenie română, domiciliu în buletin sau un cont bancar în România nu rezolvă singur problema. Codul fiscal leagă obligația fiscală integrală de rezidența fiscală, iar o persoană rezidentă poate fi impozitată în România pentru venituri din România și din afara țării, cu respectarea tratatelor aplicabile.
Dacă două state consideră aceeași persoană rezidentă, convenția dintre ele folosește criterii succesive precum locuința permanentă, centrul intereselor vitale, locul șederii obișnuite și cetățenia. Ghidul ANAF privind rezidența fiscală explică aceste criterii și chestionarele folosite la sosirea sau plecarea din România.
O persoană care a lucrat o perioadă în altă țară nu trebuie să presupună nici că a rămas automat rezident român, nici că și-a pierdut automat rezidența. Înaintea calculului, trebuie stabilite perioada și statul de rezidență.
Ce venituri din străinătate pot trebui declarate
Articolul 130 din Codul fiscal acoperă veniturile obținute din străinătate de persoanele fizice vizate de regulile de rezidență. Tratamentul se stabilește separat pentru fiecare categorie, după reguli comparabile cu cele aplicabile veniturilor interne.
Situațiile frecvente sunt:
- activități independente și servicii prestate clienților străini;
- chirii pentru un imobil aflat în alt stat;
- dividende și dobânzi plătite de entități străine;
- câștiguri din vânzarea titlurilor sau alte investiții;
- drepturi de proprietate intelectuală;
- pensii din străinătate;
- salarii pentru activitate desfășurată în alt stat.
Nu toate ajung la aceeași cotă și nici la aceeași bază de calcul. De exemplu, locul unde este prestată munca, sediul angajatorului, durata prezenței și cine suportă costul salarial pot schimba tratamentul unui salariu conform convenției. Pensiile au articole distincte în tratate și nu trebuie tratate ca salarii.
Declarația corectă: formularul 212, nu vechiul formular 201
Materialele vechi de pe internet încă trimit la formularul 201. Pentru veniturile care intră în autoimpunere se folosește Declarația unică — formularul 212. ANAF a confirmat termenul de 25 mai 2026 pentru declararea veniturilor relevante realizate în 2025.
Declarația poate fi transmisă prin Spațiul Privat Virtual sau prin serviciul web pus la dispoziție de ANAF. Termenul și structura formularului trebuie verificate pentru fiecare an fiscal; nu completa o versiune salvată din anul anterior.
În formular, venitul se separă după țara sursă și categoria fiscală. Conversia în lei se face după regulile fiscale aplicabile categoriei și momentului încasării, nu prin alegerea arbitrară a unui curs favorabil.
Cum funcționează evitarea dublei impuneri
Faptul că un impozit a fost reținut în străinătate nu înseamnă că venitul dispare din declarația românească. Articolul 131 prevede două mecanisme, în funcție de convenție:
Creditul fiscal
Impozitul plătit efectiv în statul străin se poate deduce din impozitul datorat în România pentru același venit și aceeași perioadă, dar numai în limita impozitului românesc aferent acelui venit. Dacă în străinătate s-au plătit 1.500 de lei echivalent, iar impozitul românesc calculat pentru acel venit este 1.000 de lei, creditul nu generează în România o rambursare de 500 de lei.
Scutirea
Dacă tratatul prevede metoda scutirii, venitul poate fi scutit în România, cu respectarea condițiilor și prezentarea documentului justificativ emis de autoritatea competentă străină. Scutirea nu trebuie presupusă doar pentru că venitul a fost taxat la sursă.
România are convenții diferite cu state diferite. Citește articolul aplicabil categoriei — dividende, dobânzi, salarii, pensii sau câștiguri de capital — și articolul privind eliminarea dublei impuneri.
Documentele pe care merită să le păstrezi
Pregătește un dosar pentru fiecare țară și categorie de venit:
- contractul sau documentul care explică sursa sumei;
- extrasele și situațiile anuale ale plătitorului;
- certificatul fiscal ori documentul autorității străine care arată impozitul plătit;
- dovada plății efective, dacă impozitul nu a fost reținut la sursă;
- calculul conversiei valutare;
- certificatul de rezidență fiscală, când este relevant;
- declarația depusă și recipisa ANAF.
„Adeverința de venit ANAF” privește datele fiscale existente în evidența românească și nu înlocuiește certificatul emis de statul străin. Pentru credit fiscal sau scutire contează dovada prevăzută de lege și convenție; ANAF poate cere traducerea documentelor.
Exemplu simplificat de credit fiscal
Un rezident fiscal român primește dividende din statul X. Presupunem, exclusiv pentru a explica mecanismul, un venit echivalent de 10.000 de lei și un impozit străin plătit de 800 de lei. Dacă impozitul românesc aferent, calculat după regulile valabile acelui an, ar fi 1.000 de lei, creditul admis poate reduce diferența de plată la 200 de lei.
Dacă tratatul limitează impozitarea la sursă la o cotă mai mică decât cea reținută efectiv, partea reținută peste limita convenției poate trebui recuperată din statul sursă, nu transformată automat în credit nelimitat în România. Exemplul nu include contribuțiile sociale, care se analizează separat.
Salariu primit din străinătate: unde s-a desfășurat munca?
Un salariu plătit într-un cont românesc de o companie străină nu este, numai din acest motiv, „venit din străinătate”. La fel, plata într-un cont din altă țară nu stabilește locul impozitării. Contează activitatea efectivă și regulile convenției.
Pentru munca remote din România, angajatorul străin poate avea obligații locale, iar salariatul poate avea obligații declarative. Pentru detașări, navetă transfrontalieră sau perioade lucrate în mai multe state trebuie analizate și contribuțiile sociale, inclusiv regulile europene și documentul A1, dacă situația intră în coordonarea UE.
Dacă termenul a fost depășit
Nu ignora situația și nu depune cifre aproximative doar pentru a „exista o declarație”. Reconstituie veniturile, identifică tratatul și depune sau rectifică formularul corect. Pentru obligațiile neachitate se pot calcula dobânzi și penalități potrivit Codului de procedură fiscală, iar sancțiunea declarativă depinde de faptă și de momentul remedierii.
O declarație rectificativă poate corecta date, dar nu șterge automat accesoriile și nu rezolvă lipsa documentelor pentru creditul fiscal. În cazuri cu mai multe rezidențe, compensații în acțiuni, platforme de investiții sau activitate independentă desfășurată în mai multe state, este prudentă o opinie fiscală bazată pe documente.
Întrebări frecvente
Toate transferurile primite din străinătate sunt venit impozabil?
Nu. Un transfer poate reprezenta venit, împrumut, restituire, mutarea banilor între conturi proprii sau altă operațiune. Natura juridică și economică trebuie dovedită.
Impozitul plătit în străinătate se deduce integral?
Nu întotdeauna. Creditul este condiționat de convenție, plata efectivă și limita impozitului românesc pentru același venit. Metoda scutirii funcționează diferit.
Mai folosesc formularul 201?
Nu pentru actuala procedură a Declarației unice. Trimiterile la formularul 201 provin din materiale vechi; verifică formularul 212 al anului relevant.
Trebuie declarată o pensie din străinătate?
Tratamentul depinde de convenția cu statul plătitor și de tipul pensiei. ANAF a publicat informări separate pentru pensii, tocmai deoarece articolele tratatelor diferă.
Pot obține online dovada depunerii?
Da. La depunerea electronică, păstrează recipisa de validare, nu doar fișierul PDF completat. O declarație cu erori nu este dovedită ca acceptată numai prin faptul că a fost încărcată.








